Monitorizarea in masa pe stadioane, la concerte si evenimente sportive

Article Monitorizarea in masa la evenimentele sportive din 2024

Vara anului 2024 aduce unele dintre cele mai mari competiții sportive, dintre care enumerăm finala UEFA Champions League, Jocurile Olimpice, UEFA Euro 2024, Copa America. Majoritatea acestor competiții se vor desfășura în Europa, pe stadioane unde zeci de mii de oameni vor urmări pe viu competițiile. Având în vedere progresul tehnologic în materie de AI, dar și al altor tehnologii, ne așteptăm să vedem o sporire a măsurilor de securitate, prin noi instrumente de monitorizare în masă. Un alt motiv ce poate determina sporirea măsurilor de securitate este reprezentat de incidentele tot mai des întâlnite pe stadioane, în special în competițiile fotbalistice, dar și problemele cauzate de folosirea biletelor de acces cu cod QR, ce pot fi falsificate cu ușurință. Astfel de incidente au creat probleme atât la meciuri de gală, precum finala Ligii Campionilor de la Paris din 2022, cât și la meciuri din campionatul României.

În aceste condiții, autoritățile franceze susțin adoptarea unei legi care să introducă utilizarea tehnologiei AI în procesul de monitorizare a maselor pe stadioane. În cele ce urmează vom vedea, cum se face accesul pe stadioane acum, care va fi rolul AI-ului în monitorizare, care sunt motivele care duc spre o monitorizare atât de strictă, și ce riscuri prezintă o astfel de monitorizare pentru cetățeni.

 

            Cum se face accesul pe stadioane?

Accesul pe arenele sportive, fie că e vorba de un eveniment sportiv sau un concert/festival, este unul strict, ce se face cu multe măsuri de siguranță, comparabile cu accesul în aeroporturi. Spre exemplu, la un meci de fotbal din campionatul României, accesul se face în felul următor:

-          Se trece de un prim filtru în care intră persoanele care au asupra lor un bilet la meci, fără însă a avea asupra lor obiecte voluminoase interzise (ex. o sticlă de apă)

-          Un al doilea filtru, în care se efectuează o percheziție corporală, mai amănunțită decât prima, unde sunt identificate toate obicetele interzise (care vor fi depozitate și revendicate ulterior de către spectatori – aceasta este regula instituită de lege, în realitate obiectele sunt aruncate pe jos și niciodată recuperate, adesea constând chiar și în sume de bani în monezi)

-          Un al treilea filtru, de această dată fără intervenția umană, unde este scanat biletul de acces

La competiții cu un grad mai mare de risc, se pot impune și alte filtre de securitate suplimentare, însă situația exemplificată constituie practica majoritară în domeniu.

 

De ce atâtea măsuri, care sunt riscurile?

 

Riscurile diferă în funcție de eveniment, însă putem identifica câteva riscuri ce apar aproape mereu:

  •         Intrarea la eveniment fără un bilet valabil
  •         Introducerea de substanțe interzise
  •        Introducerea de băuturi alcoolice (în cazul meciurilor, deoarece poate determina comportamente agresive ale ultrașilor – există țări europene care permit comercializara băuturilor alcoolice la meciurile de fotbal)
  •        Introducerea de arme
  •         Introducerea de materiale pirotehnice (constituie infracțiune în Romania)
  •      Accesul cu orice obiecte ce pot fi aruncate pe suprafața de joc și pot reprezenta un pericol la adresa sportivilor (ex o brichetă, un ruj, o sticlă de apă)

Aceste practici comune la nivel global au apărut în decursul a zeci de ani, presărați cu evenimente nefericite care au dus la accidente grave soldate cu victime, precum festivalul Astroworld (care a avut 10 decese și sute de răniți) sau dezastrul de pe Stadionul Heysel din 1985, unde suporteri italieni și-au pierdut viața chiar înainte de fluierul de start al finalei Cupei Campionilor Europeni, datorită incidentelor reprobabile cauzate de huliganii echipei Liverpool (Concret, în cazul meciului dintre Juventus și Liverpool, fanii celor două echipe stăteau în două sectoare învecinate, urmarea fiind că fanii englezi au aruncat cu tot ce le-a venit la mână în suporterii italieni, iar când acest lucru nu a mai fost suficient fanii englezi au rupt cordonul de securitate și s-au îndreptat către italieni. Aceștia speriați au fugit spre marginea sectorului, unde datorită numărului mare de oameni concentrați într-un loc, o parte a stadionului s-a prăbușit sub greuatea acestora, urmările dezastrului produs fiind imposibil de descris în cuvinte). Alte incidente asemănătoare relevante sunt dezastrul Ibrox din 1971 și dezastrul Hillsborough.

 

Cum îmbunătățește AI monitorizarea?

 

Autoritățile care folosesc deja aceste sisteme susțin că acestea pot detecta în timp real fenomene de delincvență într-un anume spațiu. Astfel, inteligența artificială poate identifica:

  •           mișcări ale mulțumii ce prezintă riscuri de strivire
  •           gesturi agresive
  •           dacă cineva a aruncat un gunoi pe jos
  •           încăierări
  •           activități infracționale
  •           înțelegerea comportamentului mulțimii
  •           pătrunderea în zonele neautorizate
  •           analiza pe termen lung a comportamentului uman pentru a prezice anumite comportamente
  •           corelarea cu alte sisteme și baze de date (precum cele referitoare la controlul de acces)

În acest fel, inteligența artificală va analiza toate aceste lucruri și va semnala probleme atunci când consideră că o persoană nu se comportă așa cum aceasta consideră că ar trebui. Aceasta va lua decizii și va alerta persoanele responsabile cu monitorizarea de anomaliile identificate.

 

Cadru legislativ. Avem?

În momentul de față nu există un cadru legislativ care să reglementeze această prelucrare, însă acest lucru nu a oprit autoritățile unor municipii din Franța (ex.: Massy (Essonne) sau Aulnay-sous-Bois (Seine-Saint-Denis)) să o testeze pe proprii cetățeni. Această testare a monitorizării cu AI se desfășoară pe fondul existenței unui proiect de lege în Senatul francez, ce are ca scop introducerea acestei tehnologii pentru monitorizarea desfășurată în cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris de anul acesta. Concomitent, Parlamentul European a adoptat de curând „EU AI ACT”, un act normativ ce are rolul de a acoperi vidul legislativ în domeniul de AI.

La nivel național, organizarea evenimentelor sportive este reglemtată de Legea 4/2008. Aceasta conține dispoziții referitoare la monitorizarea video, însă nu conține dispoziții referitoare la inteligența artificială.

În lipsa unor alte prevederi specifice, pentru prelucrarea datelor efectuată de inteligența artificală, putem găsi răspunsuri în cadrul regulamentului GDPR.

 

Riscurile folosirii tehnologiei AI

În primul rând, folosirea unei astfel de tehnologii prezintă riscul încălcării dreptului la viață privată (prevăzut de articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului), datorită caracterului intruziv pe care îl prezintă folosirea unei astfel de tehnologii. Folosirea tehnologiei AI în monitorizarea video este diferită de monitorizarea care s-a realizat până acum datorită caracterului perpetuu pe care monitorizarea o are asupra persoanei vizate. Până acum, monitorizarea se realiza conform conceptului de Panopticon (Conform acestui concept, în mijlocul unei închisori există un turn. În  turn se află un gardian, care poate vedea ce face oricare deținut în orice moment, însă acesta nu îi poate vedea pe toți. Deținuții știu că gardianul îi poate vedea în orice moment, dar aceștia nu acum să știe unde se uită gardianul). Acest concept este practic utilizat în prezent în ceea ce privește supravegherea video, însă cu introducerea inteligenței artificiale, persoanele vor putea fi urmărite permanent iar comportamentul lor poate fi analizat amănunțit fără a avea o limită clară a acestei analize.

În al doilea rând, analiza comportamentului uman, în forma preconizată de specialiștii din domeniu, prezintă, din perspectiva GDPR, o prelucrare a datelor biometrice. Aceste date constituie date sensibilie și trebuie acordată o atenție sporită acestora, întrucât acestea nu pot fi prelucrate oricum. Aceste date pot fi folosite pentru identificarea unică a unei persoane, astfel se impune necesitate adoptării unor măsuri de anonimizare a datelor.

În al treilea rând, prelucrarea gândită în această formă prezintă inerent un proces de profiling (creare de profiluri). Articolul 22 din GDPR prevede că „Persoana vizată are dreptul de a nu face obiectul unei decizii bazate exclusiv pe prelucrarea automată, inclusiv crearea de profiluri, care produce efecte juridice care privesc persoana vizată sau o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă. Există totuși o excepție, dacă dreptul intern permite acest lucru. Practic, acesta este și rolul proiectului de lege din Franța pentru Jocurile Olimpice. În România, Legea 4/2008 nu are momentan prevederi privitoare la utilizarea inteligenței artificiale.

Nu în ultimul rând, aceste prelucrări făcute de AI ar trebui să fie transparente, să fim informați exact de locul unde ajung datele, cine are acces la ele, unde sunt stocate, cu ce scopuri sunt folosite acestea. Opacitatea de care dau dovadă uneori autoritățile reprezintă o amenințare mai mare la adresa cetățenilor în ceea ce privește protecția datelor decât pericolele în sine pe care le-ar putea crea nefolosirea acestor tehnologii.

 

Utilizarea acestor tehnologii conduce spre ceea ce se cheamă conceptul de smart city. Acest concept se referă la o monitorizare continuă a persoanelor, care sunt subiectul unor decizii automatizate luate de niște algoritmi, bazate pe acțiunile lor. Conceptul de smart city va trebui să răspundă la întrebări precum modul în care reușește să respecte drepturile cetățenilor privind viața personală a acestora, cum asigură siguranța datelor lor, și cum previne folosirea abuzivă a monitorizării (astfel încât să nu ne îndreptăm spre o societate totalitară). În alte cuvinte, conceptul de smart city trebuie să respecte principiile unei democrații, și să nu ne conducă spre o „algocrație” (adică o societate bazată pe decizii luate de algoritmi).

 

Mihai Florea

Data protection trainee

Decalex Digital

Share:
DECALEX  TEAM
Autor: DECALEX TEAM We make privacy easy

PUNE O INTREBARE