PROTECTIA DATELOR PERSONALE PE TIMP DE RĂZBOI

Article PROTECTIA DATELOR PERSONALE PE TIMP DE RĂZBOI | Decalex

Trăim într-o lume tot mai interconectată, în care cu greu mai poți ascunde ceva. Social media a schimbat fața internetului și a accesului la informație. Dacă până de curând cei mai mulți oameni stăteau grupați în jurul unui radio sau televizor pentru afla vești despre evenimente din țări îndepărtate sau citeau ziarele, odată cu social media oamenii nu au mai depins doar de știrile atent pregătite de redacția unei publicații. Astăzi, orice persoană cu un telefon mobil conectat la internet se poate transforma într-un post de televiziune care transmite live imagini de pe o plajă exotică, de pe culmea unui munte, dintr-o poiană plină de flori sau din teatre de război, de la locul dezastrelor naturale sau al comiterii unor infracțiuni. 

Din exemplele de mai sus, cele care pătrund mai adânc și mai rapid în conștiința colectivă sunt cele negative. Este fascinația pentru morbid care ne face sa privim halucinați, ca și când am fi acolo, la imagini cu evenimente extraordinare pe care cei mai mulți dintre noi nu le vom vedea niciodată pe viu. Că este vorba de erupția unui vulcan, un tsunami care mătură totul în cale sau distrugerea unui tanc rusesc în Ucraina, toate ajung pe internet și toate au impact.

În prezent ne confruntăm cu o criza politică, economică și mai ales umanitară în Ucraina. Imaginile din acest conflict oribil inundă în fiecare zi spațiul public și, mai bine ca niciodată, vedem chipurile celor implicați, ale soldaților și ale civililor care fug din calea războiului.

Dincolo de Like-uri și comentarii însă, aceste chipuri beneficiază de protecție, indiferent de tabăra în care se află, indiferent de calitatea pe care o au în conflict. Am putut vedea, în zilele ce au trecut de la începerea războiului din Ucraina, imagini cu soldați capturați care își sunau familiile anunțându-i despre situația în care se aflau. Să nu uităm ca aceste persoane au calitatea de prizonieri de război și au, potrivit Convenției de la Geneva, drepturi. Ei pot fi, potrivit Conventiei, nu doar “membrii forţelor armate ale unei Părţi în conflict”, ci și “membrii altor miliţii şi membrii altor corpuri de voluntari” și chiar “populaţia unui teritoriu neocupat care, la apropierea inamicului, ia armele în mod spontan pentru a combate trupele de invazie”

Articolul 13 al Convenției spune că “prizonierii de război trebuie sa fie tratați tot timpul cu omenie” și că “trebuie, de asemenea, să fie protejaţi tot timpul, mai ales contra oricărui act de violenţă sau de intimidare, contra insultelor şi curiozităţii publice”. De asemenea, “măsurile de represalii contra lor sunt interzise.” De reținut că detenția acestora nu este o formă de pedeapsă, ci doar un mod de a-i împiedica să participe în continuare la conflict.

CE CONSECINȚE POT EXISTA CÂND POSTĂM PE SOCIAL MEDIA IMAGINI ACCESIBILE ORICUI CU ACESTE PERSOANE? 

Tehnologia pe care o folosim astăzi, integrată în dispozitivele pe care le folosim, poate pătrunde foarte ușor în intimitatea vieții personale. De aici și accentul tot mai mare pe protecția datelor cu caracter personal. Tehnologia de astăzi ne înregistrează preferințele, locația, cum comunicăm, cu cine și, cel mai important, ne poate identifica. 

Pe 1 martie, liderul cecen Ramzan Kadyrov a postat pe Telegram un videoclip cu imaginea unui soldat aflat în fața unei coloane de blindate care trecea pe un drum. Lăsând propaganda de război la o parte, ce ne interesează aici este faptul că undeva în Franța, o persoană cu acces la internet, folosind servicii de recunoaștere facială la care oricine are acces, a reușit în aproximativ o oră, să identifice soldatul în cauză și i-a găsit și contul de Instagram, relatează WIRED.

Cei de la WIRED au folosit la rândul lor o versiune gratuită a unui serviciu rusesc numit FindClone pentru a căuta o fotografie a unui bărbat despre care un consilier al guvernului ucrainean a pretins că este un soldat rus capturat. A durat mai puțin de cinci minute pentru a găsi un profil de rețea socială asociat pozei. Profilul, care se găsea pe rețeaua de socializare rusă VKontakte, includea data nașterii adolescentului și fotografiile familiei sale.

Capacitatea de a identifica oamenii ar putea aduce un nou tip de răspundere în conflictul armat, dar ar putea deschide și noi căi pentru atacuri digitale. Identificarea – sau identificarea greșită – a persoanelor din videoclipuri sau fotografii despre care se pretinde că sunt din prima linie i-ar putea expune pe aceștia sau familiile lor la hărțuire online sau mai rău.

Prizonierii de război puteau fi, în trecut, identificați doar de personalul militar, de colegii lor, prieteni și familie. Astăzi, însă, un străin poate prelucra aceste informații ca să le dezvăluie numele, localitatea de reședință, pozele cu familia, cu consecințe grave. În general, o asemenea dezvăluire ar fi un incident serios în orice moment, însă, atunci când se produce pe fondul unui conflict armat și al unei crize umanitare, printr-un canal de distribuție care nu este întotdeauna utilizat în cele mai nobile scopuri, cum este social media, gravitatea acestei dezvăluiri și vulnerabilitatea persoanelor implicate crește exponențial.

TEMEIURI CE POT FI INVOCATE ȘI POSIBILELE CONSECINȚELE ALE PRELUCRĂRILOR DE DATE 

Se poate justifica un interes legitim în postarea pe internet a acestor imagini și informații?  

Interesul legitim, prevăzut la art. 6  alin. 1 lit. (f) este cel mai flexibil temei legal de prelucrare a datelor, însă nu este întotdeauna și cel mai potrivit. Este probabil să fie potrivit atunci când utilizăm datele oamenilor în moduri în care aceștia s-ar aștepta în mod rezonabil să fie utilizate și care ar avea un impact minim asupra confidențialității sau atunci când există o justificare convingătoare pentru prelucrare.

Dacă alegeți să vă bazați pe interesul legitim, vă asumați responsabilitatea suplimentară a luării în considerare și protejării drepturilor și intereselor celorlalți. Trebuie, așadar, să puneți în balanță interesele voastre cu cele ale individului ale cărui date le prelucrați. Dacă acesta nu s-ar aștepta în mod rezonabil la prelucrare sau dacă prelucrarea i-ar cauza un prejudiciu nejustificat, este posibil ca interesele lor să prevaleze asupra legitimității voastre.

Sa aplicăm acest raționament pe situația unui prizonier de război în contextul utilizării tehnologiilor avansate și accesibile de identificare facială. Pentru un soldat al unei părți combatante aflate, să zicem, de partea greșită a istoriei, distribuirea imaginilor sale după ce a devenit prizonier de război poate duce la producerea de consecințe grave – distrugerea reputației sau represaliile față de familia acestuia. În cazul în care software-ul de recunoaștere facială nu are o acuratețe mare, aceste consecințe se pot produce față de o persoană care doar seamănă cu soldatul captiv.

Având în vedere drepturile și protecția de care se bucură prizonierii de război, inaplicabilitatea temeiului legal al interesului legitim în privința distribuirii pe social media a acestor imagini este limpede.

Se poate invoca atunci uzul personal al acestor imagini?

Atunci, dacă nu ne putem prevala de interesul legitim, putem invoca faptul că distribuirea de imagini cu aceste persoane se califică drept o activitate exclusiv personală sau domestică, efectuată de o persoană fizică și deci acest lucru o scoate de sub incidența legislației de privacy, respectiv a GDPR, așa cum este prevăzut la art. 2 alin. 2 lit. (c)? La urma urmei, considerentul 18 al Regulamentului spune ca “Activitățile personale sau domestice ar putea include corespondența și repertoriul de adrese sau activitățile din cadrul rețelelor sociale și activitățile online desfășurate în contextul respectivelor activități”. Dar nu este atat de simplu.

În 2020, curtea din Gelderland, Olanda, a judecat o cauză (Rb. Gelderland – C/05/368427) referitoare la postarea de fotografii pe Facebook, un conflict între mama unor copii minori și bunica acestora. Pe scurt, mama copiilor a cerut bunicii să șteargă de pe contul său de Facebook pozele cu copiii. Curtea a dat câștig de cauză mamei, reținând că deși nu poate exclude că plasarea unei fotografii pe o pagină personală de Facebook se încadrează într-o activitate pur personală sau domestică, totuși, nu s-a stabilit suficient de clar cum a fost configurat contul de Facebook și care au fost setările de confidențialitate ale acestuia. Curtea a mai reținut că nu este clar dacă fotografiile pot fi găsite printr-un motor de căutare precum Google și că, avand in vedere că vorbim de Facebook, nu se poate exclude faptul că fotografiile pot fi distribuite și pot ajunge în mâinile unor terți. Din aceste motive, instanța a decis că este imposibil să se stabilească cu certitudine că postarea de fotografii pe rețelele de socializare intră sub incidența excepției prevăzute la art. 2 alin. 2 lit. (c) din GDPR.

Iată cum setările de confidențialitate ale contului unei rețele de socializare pot determina caracterul personal, domestic al prelucrării datelor cu caracter personal prin postarea de fotografii. Excepția din Regulament nu se aplică atunci când partajați date cu caracter personal pe rețelele de socializare pentru audiență generală. 

Ce altceva trebuie să mai avem în vedere?

Trebuie să aducem, de asemenea, în discuție și art. 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului care statuează la punctul 1 că “orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale”. În ghidul privind articolul 8, publicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea a precizat că imaginea unei persoane constituie una dintre principalele atribute ale personalității sale, deoarece dezvăluie caracteristicile unice ale acesteia și distinge persoana de semenii săi. Dreptul la protecția imaginii este, așadar, una dintre componentele esențiale ale dezvoltării personale. Deși libertatea de exprimare include publicarea de fotografii, Curtea a constatat totuși că protecția drepturilor și reputației celorlalți capătă o importanță deosebită în acest domeniu, deoarece fotografiile pot conține informații foarte personale sau chiar intime despre o persoană sau familia sa.

Chiar și o fotografie neutră ce însoțește o poveste care înfățișează un individ într-o lumină negativă constituie o intruziune gravă în viața privată a unei persoane care nu caută publicitate.

Curtea a stabilit factorii cheie de luat în considerare atunci când se pun în balanță drepturile prevăzute în art. 8 și libertatea de exprimare în temeiul art. 10, precum contribuția la o dezbatere de interes general, cât de cunoscută este persoana în cauză și care este subiectul raportării, comportamentul prealabil al persoanei în cauză, conținutul, forma și consecințele publicării sau împrejurările în care au fost realizate fotografiile.

CONCLUZIE

Prizonierilor de război li se garantează drepturile și beneficiază, în continuare de protecție din partea celor care i-au capturat. În cele mai multe cazuri, aceștia sunt oameni obișnuiți aflați în circumstanțe deosebite. Distribuirea imaginii lor, în special în contextul unui conflict, poate avea consecințe grave asupra vieții sau familiilor acestora. Se pot invoca diverse motive pentru distribuirea pe scară largă, pe rețelele de socializare, de către milioane de utilizatori, a imaginilor acestora, însă asupra tuturor prevalează drepturile garantate de Convenția de la Geneva și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Rețelele de socializare facilitează, pentru unii, agresiunile, răzbunările, înfăptuirea de justiție personală și, în general, comiterea de fapte rele în numele binelui. De aceea, distribuirea oricăror materiale care pot duce identificarea individuală a prizonierilor pe aceste rețele reprezintă exact supunerea lor la curiozitatea publică de care face vorbire art. 13 al Convenției de la Geneva, cu posibilitatea transformării acestei curiozități în violență și intimidare pentru ei și pentru familiile lor. Social media este un instrument care trebuie folosit în mod responsabil și care, utilizat necorespunzător, poate face mai mult rău decât bine, în ciuda bunelor intenții.

Decalex te poate ajuta să înțelegi mai bine drepturile persoanelor la viața privată, confidențialitatea și utilizarea corespunzătoare a mijloacelor de prelucrare a datelor, precum și consecințele acestei prelucrări.

 

Pentru mai multe detalii despre protectia informațiilor nu ezita să ne contactezi la office@decalex.ro.

Share:
Decalex
Autor: DECALEX

PUNE O INTREBARE