Facebook, YouTube şi Twitter riscă sancțiuni pentru conținut inadecvat

FeaturedImage_Facebook_Youtube_Twitter_risca_sanctiuni

Cei trei giganţi ce conduc piaţa de social media au fost acuzaţi de faptul că au o atitudine relaxată atunci când vine vorba de discursul instigator la ură sau „hate speech”.

Ce este hate speech-ul?

Hate speech-ul (discursul instigator la ură) poate fi caracterizat drept un discurs destinat atacării, intimidării, umilirii, discreditării sau incitării la violenţă ori la acţiuni care pot produce prejudicii împotriva unei persoane sau unui grup de persoane pe motiv de rasă, etnie, naţionalitate, vârstă, religie.

Practic orice postare publică pe un canal de socializare care are potenţialul de a instiga la ură faţă de o categorie de persoane, ură întemeiată pe motivele prezentate mai sus, este vizată de această nouă propunere.

Companiile de social media, în prezent, aproape că nu sunt sancţionate niciodată pentru faptul că nu reuşesc să elimine hate speech-ul.

Cele mai multe companii de social media sunt conştiente de materialele cu conţinut ilegal, dar nu reuşesc să le elimine în timp util.

Un cod european de conduită  privind eliminarea rapidă a discursului de ură, care a fost convenit între Comisia Europeană şi giganţii social media acum un an, nu include sancţiuni financiare pentru neconformare – dar există semne clar că guvernele europene sunt convinse de necesitatea de a forţa companiile social media să-şi îmbunătăţească practicile de moderare a conţinutului prin sancționarea acestora la nevoie.

De ce este atât de importantă instituirea unor măsuri pentru eliminarea hate speech-ului?

Datorită faptului că discursul instigator la ură din mediul online este acceptat cu o mai mare uşurinţă şi se propagă mult mai uşor, mesajul ajunge foarte repede la milioane de oameni.

La momentul actual companiile din social media au pasat cumva această răspundere către utilizatori, aceştia fiind cei care raportează hate speech-ul către moderatorii site-urilor, ceea ce face ca responsabilitatea lor efectivă în verificarea conţinutului să fie zero.

Astfel, e necesară utilizarea tehnologiei pentru a depista şi elimina materialele cu conţinut instigator la ura înainte că acestea să ia amploare.

Ce măsuri au luat pana acum marile companii?

La începutul acestui an, Facebook a anunţat că va lua măsuri împotriva acestui tip de comentarii, împreună cu echipe din Germania, care au atribuţia de a verifica postările de pe Facebook şi de a le şterge pe cele care contravin legii. Facebook a anunţat şi parteneriatul cu FSM, o asociaţie non-profit, care urmăreşte postări nepermise pe internet şi se ocupă de protejarea minorilor în mediile online.

Google a început şi el să ia măsuri în sensul verificărilor conţintului anunţurilor plătite cu potenţial instigator, acesta fiind într-o perioadă de revizuire a politicilor de publicitate pe canalul YouTube.  

Tot la începutul acestui an YouTube a fost boicotat de mai multe companii care îşi promovau produsele prin intermediul platformei, pentru că reclamele plătite de tip pop-up ce întrerupeau video-urile, avea un conţinut instigator la ură su total neadecvat raportat la contintul video-ului.